Lada de zestre a Buzaului

In satele situate pe principalele vai ale Buzaului ( Valea Ramnicului, Valea Slanicului, Valea Buzaului si Valea Chiojdului) precum si in zonele montane si de deal, creatia etnografica si folclorica specifica Buzaului prezinta un interes deosebit pentru turistii aflati in zona.

Creatoarea de arta populara, Adela Petre, torcand firele pentru tesaturi din par de capra

Istoria Buzaului incepe din vremuri departate, descoperindu-se pe teritoriul judetului urme ale locuirilor inca din neolitic si o infloritoare cultura din epoca bronzului ( Sarata Monteoru), stravechi urme ale civilizatiei dacice ( Carlomanesti). Un mister arheologic inca neelucidat il reprezinta cel mai mare tezaur al lumii, inainte de a fi descoperit mormantul lui Tutankhamon, respectiv renumitul tezaur de la Pietroasa, "Closca cu Puii de Aur".
Fara a stabili o delimitare stricta a principalelor zone etnografico-folclorice, putem evidentia cateva microzone in care turistii mai pot descoperi aspecte traditionale specifice, precum si fenomene de cultura populara: pe Valea Chiojdului ( satele cuprinse intre Basca Chiojdului si Calvini); pe Basca Mica si Valea Buzaului, cea dintre Gura Teghii-Varlaam si Cislau, incuzand si satele Siriului; pe Valea Slanicului, satele din imprejurimile Lopatariului, Manzalesti, Vintila-Voda; pe Valea Ramnicului cele dintre Bisoca si Buda.

Interpreta de muzica populara Viorca Sandu, purtand costumul specific Buzaului

BISOCA: Turistul va descoperi cele mai vechi tipuri de sate romanesti, sate cu gospodarii izolate si sate de tip risipit, unde continua sa existe case traditionale tipice, alcatuite din 2 incaperi cu tinda la mijloc. Un element caracteristic il reprezinta chilerul- incapere situata in lungul peretelui din spatele casei, in care de obicei, gospodarul isi tine uneletele gospodaresti, obiectele de uz casnic, iar uneori, chiar animale.
In vechile case taranesti, turistul poate vedea elemente specifice interiorului vechilor locuinte- patul cu perne, culmea, atarnata deasupra patului, pe care se pun tesaturi, velinta, o tesatura de mari dimensiuni care se pune pe perete deasupra patului, cergi si stergare. Costumul popular este caracterizat de camasa mocaneasca, incretita la gat, cu deschizatura in fata. O piesa deosebita este camasa incrojnata, denumita astfel dupa modul de dispunere a ornamentelor ce amintesc croznia de lemne. Caracteristic este, de asemenea, ilicul din plus sau catifea.
BUDA: Specific acestui sat de pe Valea Ramnicului sunt casele cu foisor inalt ( le regasim si pe Valea Buzaului), dar si piese de costum aparte, si anume costumul cu fota de mari dimensiuni, cu cute, foarte bogat ornamentata cu paiete.
CHIOJDU: Vechi sat de mosneni, pastreaza elemente ale arhitecturii traditionale, fiind vestita Casa de la Chiojdu, aflata acum la Muzeul Satului din Bucuresti. Totodata, costumul popular de Chiojdu este bogat ornamentat prin motive florale si paiete colorate. Zona pomicola, Chiojdu este renumit prin tuica preparata aici, marca inregistrata la OSIM fiind "Tuica mortala de Chiojdu" a domnului Ioan Lezeu.
CATINA: Recomandam vizitarea vechilor mori de apa cu 1-2 roti si splendide elemente de arhitectura. De asemenea, nu trebuie ratata o demonstratie a Ansamblului de fluierasi.

Pastrarea traditiilor la Varlaam ( com. Gura Teghii)

Tanti Victoria din Varlaam, cu untul de casa batut la putinei

GURA TEGHII: Asezare montana care inca mai pastreaza case cu arhitectura traditionala si portul popular specific, bogat ornamentat. Tipica portului traditional local este fota seina sau neagra, fara ornamente. Turistii se pot intalni cu elemente de gastronomie locala si port traditional in cadrul sarbatorii "Intarcatul Mieilor", desfasurat in fecare an la inceputul lunii mai, in satul Varlaam.
MANZALESTI: Asezare montana unde se ajunge cu ceva efort, dar unde turistii vor fi rasplatiti prin bogatia aspectelor de cultura populara. Casele din lemn, cusaturile si tesaturile prezentate la micul centru expozitional din localitate, piesele de ceramica populara de culoare rosie, il vor introduce pe turistul care doreste sa descopere aceasta parte a Buzaului in lumea pierduta a satului romanesc traditional.
PIETROASELE si NAENI: Turistul poate vedea un alt tip de casa traditional, cu soclu de piatra specifica Dealului Istrita. Calcarul de la Naeni a fost folosit si in ornamentarea unor zone din Palatul Parlamentului. Mesterii cioplitori in piatra pot expune diverse obiecte cu functionalitate gospodareasca: teici, teascuri, uluce, ghizduri de fantana, stalpi de piatra s.a Mergand printre satele de pe Dealul Istrita, veti descoperi numeroasele cruci sculptate in piatra, multe dintre ele pazind gospodariile, dar si viile. Recomandam vizitarea Crucii Manafului, aflata intre vii, pe vechiul drum spre Greceanca.