Panorama dealului Istrita, cu ostile de butuci de vie la picioare. Foto: Cristina Bunea |
Intr-un interviu acordat revistei Lumea Misterelor in 2011, dl.Valeriu Sârbu, doctor în ştiinţe istorice, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „Vasile Pîrvan“din Bucureşti explica valoarea exceptionala a
descoperirilor din secolul I d.Hr de la Gruiul Darii, com. Pietroasele, cînd aici a fost zonă sacră.
Gruiul Darii reprezinta singura zona de acest tip pe care arheologii romani o cunosc din civilizaţia geto-dacă.
http://www.lumeamisterelor.com/rubrici/senzational/gruiul-darii-locul-in-care-au-trait-dacii-ii/
Fiind vorba de un sat, probabil că aici au stat conducătorii, elitele lor, pentru a putea supraveghea întreaga zonă. După cum vedeţi, de aici se vede foarte bine totul în jur, pe distanţe foarte mari. In a doua etapă, cînd aici a fost cetate, este evident că s-a ales această înălţime, deoarece pe trei părţi are pante abrupte, deci era apărată natural şi exista doar o singură cale de acces, ce putea fi supravegheată şi apărată mai uşor. In fine, în a treia etapă, cînd aici a fost loc sacru, observaţi că se găseşte un fel de amfiteatru, de aici se vede bine şi în jos, dar şi de jos se vede perfect acest vîrf. Orice ritual ce se desfăşura putea fi văzut de oriunde.
Dacii nu făceau drumuri pe văi, ci numai pe culmi, din motive de siguranţă. Pe văi, atunci cînd ploua, veneau şuvoaie de apă şi trebuiau amenajate podeţe, locuri de trecere, care puteau fi foarte uşor distruse. De asemenea, pe văi exista şi pericolul de a cădea în ambuscade, uşor de organizat în locuri strîmte. Apoi, dacă faci drumuri pe văi, depui un efort dublu, cînd vrei să traversezi un deal, să îl urci sau să îl cobori, repetînd aceasta de fiecare dată cînd este nevoie. Dacă drumul este însă pe culme, doar cobori în partea în care doreşti. Drumurile principale ale dacilor erau pe culmi şi legau înălţimile, nu văile. De sus puteau vedea tot şi dominau zona, avînd iniţiativa, în caz de pericol.
Peste tot pe unde au ajuns şi au distrus cetăţile dacilor sau locurile sacre ale acestora, romanii şi-au stabilit, în apropiere, fie un punct de supraveghere, fie un oraş, tocmai pentru ca dacii să nu se mai poată întoarce să-şi reconstruiască cetăţile şi pentru ca aceştia să nu-şi mai continue viaţa spirituală, să se mai poată reuni şi întări. Distrugerea cetăţii dacice, a locului sacru, de aici de la Gruiul Dării, coincide cu ridicarea castrului roman de jos, de la podul din Pietroasele.
De asemenea, recomandam articolul scris de jurnalistul buzoian Florin Mitu: http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Misterele_cetatii_de_la_Gruiul_Darii_0_170383118.html#
Imagini ale santierelor arheologice de la Gruiul Darii si Carlomanesti: http://www.youtube.com/watch?v=PzNm9rd3iPU