BUSUIOC: La Buzau, busuiocul este considerat ca o plantă a sufletului, ce aduce sănătate şi noroc. Este probabil cea mai indragita iarba „de dragoste” la romani. Se spune ca femeia care va bea apa de busuioc (o cana de apa in care s-au macerat de seara pana dimineata 3 ramurele de busuioc) in fiecare zi, pe nemancate, va ramane mereu tanara si va fi iubita ca in prima zi de catre alesul ei. Însă această plantă se foloseste şi în bucătărie, oferind o aromă aparte mâncărurilor, avand şi caracteristici care se pot dovedi a fi adevărate medicamente ale naturii: creste puterea de detoxifiere a organismului primavara si toamna, regleaza glicemia, are efecte benefice asupra sistemului nervos, favorizand somnul dupa o ceaşcă de ceai, seara la culcare.
LEUSTEAN: Amintit în cântecele populare, Leuşteanul (Levisticum officinale)este o plantă folosită în descântece împotriva Ielelor, alaturi de pelin, usturoi, odolean si avrameasa. Este cea mai însemnată plantă din grădina de legume, având o influenţă magică asupra întregii grădini. De aceea se spune că dacă ţi se fură leuştean din grădină, ţi se vor usca toate verdeţurile. Are multe întrebuinţări în medicina populară pentru: colici intenstinale, spasme digestive, bronsita si febra. In traditia culinara romaneasca, leusteanul este un ingredient nelipsit al borsurilor si ciorbelor.
DRAGAICA: Drăgaica sau Sânzienele (Galium verum)este printre cele mai iubite flori de către popor, de aceea numele ei a fost dat uneia dintre sărbătorile buzoiene vechi şi importante, ce se ţine la 24 iunie. La români se crede că în acea noapte încing hore Dragaicile (sau sanzienele) şi că acum se culeg ierburile de leac pentru a fi eficiente. Tot acum, tinerii îşi află viitorul, iar animalele, oriunde s-ar afla, se strâng şi stau la sfat. Ceaiul de dragaica este leac de incredere, el curatand rinichii, pancreasul, ficatul si splina si poate vindeca tulburari ale sistemului limfatic. Pentru uz extern este recomandat in diverse boli de piele, in cazul ranilor si pentru intinerirea tenului.
LEURDA (Allium Ursinum) sau usturoiul salbatic, creste in padurile de foioase ale Buzaului. Se foloseste inca din timpul dacilor, pentru bolile rinichilor, ca detoxifiant de primavara, pentru curatarea sangelui, a plamanilor si a tractului digestiv.
Reteta cu leurda- Stufat de miel ca la Sarata Monteoru:
Ingrediente: pulpa si costite de miel, ceapa verde, usturoi verde, leurdã, vin alb sec, sare, piper, ulei.
Preparare: Se portioneaza carnea de miel, se inabusa in ulei. Ceapa si usturoiul verde se toaca marunt si se pun in tava, impreuna cu bucatiele de carne. Se condimenteaza. Spre sfarsit se adauga vinul alb sec si leurda taiata fasii groase de latimea unui deget.
PELINUL (Artemisia absinthium) are un loc privilegiat in medicina
populara romaneasca, fiind considerat planta magica, de simbol solar, care
alunga spiritele rele, curata fiinta umana de impuritati si ii reda vigoarea si
vioiciunea. Ca remediu de sanatate, principiile amare ale pelinului il fac sa
aiba efecte vindecatoare exceptionale: stimularea activitatii stomacului si a
digestiei, fiind considerat un bun purificator si intaritor al sistemului
digestiv.Dar atentie: in exces, pelinul e toxic si nu va fi consumat de catre
femeile insarcinate sau care alapteaza.
La Buzau,
viticultorii folosesc pelinul pentru obtinerea produsului tradional Vin pelin.
NUCUL: Stramosii nostri
venerau Nucul (Juglans regia),
considerandu-l arbore magic. In măreţia sa, nucul este un arbore singuratic, preferând zona inaltă, de
unde domină imprejurimile, fiind unul dintre cei mai impunători arbori, prin
talia sa, precum şi unul dintre cei mai longevivi (in medie 80-100 de ani). La sat, oamenii il iubesc, cantecele lor
amintind de convieţuirea cu batranul nuc din ograda. Ceaiul de frunze de nuc
este un mijloc eficace in tulburarile digestive, constipatie, in curatirea
singelui si in scaderea glicemiei. Batranele din satele buzoiene inca mai
folosesc frunzele de nuc pentru vopsitul lanii sau a oualor de Paste.
